Urban sub stres! – Nevoia de spațiu verde

Stilul de viață urban modern este asociat cu stresul cronic, activitatea fizică insuficientă și expunerea la pericole antropice pentru mediu. Acest lucru nu este o surpriză pentru numărul tot mai mare de psihologi și ecologiști care studiază efectele naturii asupra sănătății mintale și bunăstării oamenilor. Legăturile pe care le descoperă sunt complexe și tot mai bine înțelese. Chiar dacă pandemia le-a evidențiat, a dezvăluit, de asemenea, că într-o lume din ce în ce mai urbanizată, accesul nostru la natură este în scădere.

Cei mai defavorizați din punct de vedere socio-economic se confruntă cu cele mai mari bariere. Crearea spațiilor urbane ca oaze de verde poate stimula bunăstarea umană, poate ajuta la remedierea inegalității sociale și poate fi un avantaj pentru biodiversitatea de care depindem cu toții.

Depresia copiilor și ADHD sunt în creștere și unul dintre motive este deconectarea noastră de natură.

Dacă vorbim de copii, beneficiile pentru sănătate ale spațiului verde urban, avem sporite capacitatea de atenție și concentrare, dezvoltare emoțională și comportamentală, coordonare și echilibru, agilitate, încredere în sine, auto-disciplină, abilități sociale.

Dezvoltarea lor fizică și mintală este îmbunătățită prin trăire, joacă și învățare în medii verzi. Persoanele în vârstă beneficiază, de asemenea, în mod semnificativ de accesul permanent la spații verzi.

Studii care îngrijorează vs. soluții

Până în 2050, 68% din populația globală va locui în orașe. Cu toate că în perioada pandemiei s-a constatat o tendință de migrare spre zonele rurale, studiile înspăimântă. Vor locui practic în orașe cu 2,5 miliarde de oameni mai mulți decât în ​​prezent.

În Europa, trei din patru dintre noi trăim deja în zone urbane, iar consecințele acestui fapt devin clare.

Cercetătorii estimează că nouă milioane de oameni mor în fiecare an ca urmare directă a poluării aerului. În Londra, două milioane de oameni – dintre care 400.000 sunt copii – trăiesc în zone cu aer toxic.

Pe măsură ce orașele noastre cresc și mai mulți oameni se mută în spații deja aglomerate, ce trebuie să facem pentru a ne transforma zonele urbane în locuri sănătoase de locuit? Un număr tot mai mare de cercetări ne spun că ar trebui să lăsăm natură să între înapoi în viață noastră.

Putem vorbi aici de un gazon natural pus la timp în locul potrivit, aducând beneficii fabuloase urbei, de copaci întreținuți, de green roofs și grădini verticale care nu mai sunt doar un vis în centrele urbane mari din întreagă lume, pot face o diferența colosală în calitatea vieții noastre.

Avem responsabilitatea ca ființe umane de a avea grijă de natură în orașele noastre. În schimb, beneficiile pentru sănătatea noastră fizică și mintală ar fi uriașe.

Dintre categoriile de beneficii ale spațiului verde

• beneficii pentru sănătate mintală – reducerea majoră a stresului și a simptomelor depresiei, insomniei, oportunitatea de odihnă și relaxare
• beneficii de mediu – filtrarea poluanților din aer și reducerea evaporării apei, reducerea zgomotului, reducerea radiațiilor solare
• beneficii economice – vegetația reduce major costurile de energie, de exemplu acoperișurile verzi reduc cu 70% necesarul de aer condiționat în timpul verii
• beneficii sociale – spațiile verzi sunt locuri unde oamenii pot munci, crea, socializa și relaxa în comun, cu un spor de productivitate și creativitate

Efectul insulei de căldură… urbană

Spațiile verzi din orașe atenuează efectele poluării și pot reduce un fenomen cunoscut sub numele de efectul de insulă de căldură, care se referă la căldura prinsă în zonele construite.

Efectul insulei de căldură urbană apare în orașe ca urmare a activității umane. Căldura generată de oameni, transport, magazine și industrie este prinsă în drumurile înguste și structurile din beton, neputând fi eliberată în atmosferă. Acest lucru poate ridica temperatura în zonele urbane cu cel puțin 3-4°C față de ​​mediul rural.

Temperaturile crescute vara duc evident la o cerere crescută de răcire. Acest lucru mărește consumul de energie, care, la rândul său, intensifică consumul de combustibili fosili, crescând poluanții din aer și aducând smogul dăunător pe străzile noastre.

Pavajele mai fierbinți afectează și ciclul apei. Vara, temperaturile la suprafață pot fi cu 50°C mai ridicate decât aerul din jur, iar căldura este transferată în apă de ploaie care se scurge în canalizările noastre, care, la rândul său, crește temperatura apei pe măsură ce este eliberată în pâraie, râuri și lacuri. Acest lucru poate fi distructiv pentru ecosistemele acvatice, deoarece modificările temperaturii apei pot fi stresante sau chiar fatale pentru viața marină.

Acoperișurile verzi: păduri urbane în miniatură

Planificarea orașelor pentru a include spații verzi acolo unde este posibil este primul pas pentru a face zonele noastre urbane mai sănătoase. De exemplu, adăugarea unui strat de vegetație pe acoperișuri și crearea de acoperișuri verzi s-a dovedit că reduce efectul de insulă de căldură urbană.

Unde mai punem că suntem în plin sezon cald, iar conform studiilor publicate de Consiliul Național de Cercetare din Canada un green roof extins reduce cererea zilnică de energie, vara, pentru aer condiționat, cu peste 75%.

Vorbim de:

• Reducerea emisiilor cu efect de seră
• Acumularea a 60-80% din apele pluviale
• Filtrarea naturală pentru apa pluvială
• Reducerea presiunii asupra sistemelor locale de canalizare
• Diversificarea materialelor reciclate ce pot fi folosite în stratul de creștere/absorbție
• Îmbunătățirea climatului și calității aerului prin captarea poluanților din aer, diminuarea prafului și smogului
• Folosirea acoperișurilor verzi ca spațiu de producție pentru agricultura urbană

Dacă vorbim de izolarea termică a ultimului etaj, menţinerea spaţiilor interioare pe timpul iernii, cu aproximativ 6 până la 8°C mai cald faţă de soluțiile tradiţionale, scade costurile încălzirii.

Sunt doar câteva dintre beneficiile greenroofs despre care trebuie să fim conștienți pe termen lung.

Grădina din Singapore este un exemplu excelent de oraș care aduce biodiversitatea în centrul său. Un exemplu preluat de peisagiști, arhitecți din toată lumea.

Copacii de pe străzile noastre joacă și ei rolul lor, iar o varietate de specii de plante si copaci pot avea un efect profund. Prin creșterea diversității copacilor, putem crea păduri în miniatură care schimbă calitatea aerului pe o rază de câțiva km – explică Cecil.

Aceste păduri ca și greenroofs creează în miniatură din orașele noastre ecosisteme, aducând o diversitate de specii de insecte și păsări care, la rândul lor, mențin sănătatea plantelor. Dacă permitem ecosistemelor să înflorească, trebuie să cheltuim mai puține resurse pentru întreținerea lor.

Este important să depășim stadiul de mici parcuri. Lumea are nevoie de ecosisteme făcute minuțios. El spune: