Umăr la umăr pentru sănătatea urbană – Arhitectura și spațiile verzi

Churchill spunea prin 43 că mai întâi ne modelăm clădirile și mediul și apoi ne modelează ele pe noi! Cât adevăr! Dacă ne uităm în jur putem constata schimbări clar pozitive de dispoziție în preajma arhitecturii urbane frumoase, cât și în preajma spațiilor verzi diverse, extinse și bine gândite.

Ți s-a întâmplat să vii din vacanțe și să spui ce bine te simțeai când îți bei cafeaua pe o străduță cu clădiri istorice de secol 15 sau într-un cartier incredibil cu arhitectură avangardistă, de exemplu în Valencia, dar cu enorm de multe spații verzi în jur?

În funcție de cum suntem construiți ca structură emoțională, se pare că arhitectura frumoasă însoțită de spații verzi ne ajută la sănătate cu tot cu niște decizii mai bune la pachet.

Pentru a îmbunătăți cu adevărat bunăstarea umană, proiectarea clădirii trebuie să treacă dincolo de optimizarea parametrilor unici, cum ar fi temperatura și umiditatea, la abordări mai holistice care își iau indiciile în comportamentele umane care susțin sănătatea, spații de relaxare verzi, acoperișuri verzi, locuri de recreere care fac comunitățile mai unite.

Viața urbană schimbă biologia creierului la unii oameni?

Vancouver, unul dintre cele mai populare orașe de peste ocean pentru importanța acordată arhitecturii responsabile și acoperișurilor verzi, a făcut o virtute a acestui lucru, cu politicile sale de construcții în centrul orașului, orientate spre a se asigura că rezidenții au o vedere decentă către munți, păduri și ocean la nord și vest. Pe lângă faptul că este restaurativ, spațiul verde pare să îmbunătățească sănătatea cardiovasculară a locuitorilor, raportate fiind mult mai puține cazuri de tensiune arterială ridicată sau atacuri de panică.

Un studiu al populației Angliei a constatat încă din 2008 că efectele inegalității accesului la spațiu verde și arhitectură frumoasă, care tinde să crească riscul de boli circulatorii în rândul celor mai mici pe scara socio-economică, sunt mult mai puțin pronunțate în zonele mai ecologice cu spații verzi mai diverse.

Mediul mai natural, balsam pentru suflet

Cum așa? O teorie este că complexitatea vizuală a mediului natural acționează ca un fel de balsam mental. Acest lucru s-ar potrivi cu descoperirile din centrul Manhattan-ului și de asemenea cu un experiment de realitate virtuală din 2013 în Islanda, în care participanții au vizionat diverse scene stradale rezidențiale și le-au găsit pe cele cu arhitectură variată cele mai antrenante din punct de vedere mental. Un alt studiu publicat chiar în 2022 a concluzionat că majoritatea oamenilor se simt mai bine în încăperi cu margini curbate și contururi rotunjite, decât în camere dreptunghiulare cu muchii ascuțite și în cartiere cu o coloristică caldă.

Importanța designului urban depășește cu mult estetică de bun simț. Specialiștii avertizează că creșterea într-un oraș poluat cu puține spații verzi și cu o arhitectură slabă dublează șansele ca cineva să dezvolte schizofrenie și crește riscul pentru alte tulburări psihice, cum ar fi depresia și anxietatea cronică.

Stresul social și vizual

Dacă faci o plimbare alene prin orașele mari după ce mulți ani ai locuit în afara țării sau chiar și numai plecat des în vacanțe, o să te frapeze cantitatea enormă de cabluri neîngropate și blocurile noi construite… frumos unele, dar singular fără să poată ulterior face peste ani o imagine unitară. Stres vizual? Enorm. ochi, creier obosit? Mai mereu.

Principalul factor declanșator în schimb al stresului (“stres social”) pare a fi lipsa legăturilor sociale și a coeziunii arhitecturii și spațiilor verzi în cartiere.

Andreas Meyer-Lindenberg a arătat că viața urbană defectuoasă poate schimba biologia creierului la unele persoane, ducând la reducerea materiei cenușii în două zone ale creierului legate de experiențele stresante sau traumatizante la vârste mici.

Cu siguranță numărul mare de oameni face interacțiunea socială mai probabilă. Tipul si numărul de interacțiuni sociale care sunt foarte importante pentru sănătatea mintală nu vin cu ușurință în orașe. Izolarea socială este acum recunoscută de autoritățile urbane ca un factor de risc major pentru multe îmbolnăviri. Este posibilă proiectarea arhitecturală într-un mod care încurajează conexiunea?

Unul dintre primii care au încercat a fost sociologul William Whyte, care i-a sfătuit pe arhitecții urbaniști să aranjeze obiecte și artefacte în spații publice în moduri care i-au apropiat fizic pe oameni și-au făcut mai probabil că aceștia să vorbească între ei.

Complexitatea vizuală a mediilor naturale – balsam mental

Prin 1975 în New York un proiect urban făcea ravagii… Proiectul pentru spații publice, fondat de un grup de peisagiști și arhitecți urbani a transformat modul în care oamenii au folosit Centrul Rockefeller din New York, plasând bănci alături de copacii de tisă și plante suculente la nivelele inferioare.

Firma de arhitectură Snohetta a urmat un principiu similar în Times Square, introducând bănci lungi de granit, sculptate frumos pentru a sublinia faptul că spațiul, alăturat sutelor de străzi cu mașini, este acum un refugiu pentru pietoni.

Design urban optim

Importanța designului urban depășește cu mult estetica de bun simț. O serie de studii au arătat că creșterea într-un oraș dublează șansele ca cineva să dezvolte schizofrenie și crește riscul pentru alte tulburări psihice, cum ar fi depresia și anxietatea cronică.

Improving health, wealth and happiness de Richard Thaler și Cass Sunstein – 2008 a fost influentă în dezvăluirea faptului că comportamentul poate fi puternic influențat de contextul arhitectural. Oamenii pot fi motivați să ia decizii mai bune în moduri în mare măsură automate și simple, prin schimbarea a ceea ce cercetătorii numesc „arhitectură de alegere în mediul urban”. Rolul pe care îl poate juca arhitectura pare evident: „alegeri mai bune, mai ușoare, sau dimpotrivă, anumite acțiuni ce devin mai dificile sau colerice.

Probabil ați observat relaxarea venită la o plimbare în centrele orașelor unde arhitectura este mai unitară ca stil și mai frumoasă, sau când lumina cade într-un anume fel pe clădiri. V-ați simți mai confortabil la semnarea unui contract într-un restaurant decât într-o clădire de birouri de sticlă sau ați discutat mai lejer chestiuni majore de business la un eveniment în aer liber!

Reguli pentru wellbeing în arhitectură

Cercetarea bunăstării în mediul construit este un domeniu relativ recent și calitativ, care începe să dezvăluie constatări consistente și acceptate pe scară largă.

Organizația Mondială a Sănătății avertizează:

Dacă oamenii sunt sănătoși sau nu este determinat de circumstanțele și mediul lor. Într-o mare măsură, factori precum locul în care trăim, starea mediului nostru, genetică, venitul și nivelul nostru de educație și relațiile noastre cu prietenii și familia au un impact considerabil asupra sănătății.

Nu există soluții singulare sau universale pentru a ne asigura că fiecare parametru de sănătate este optimizat și că locuitorii și populația mai largă vor înflori. De aceea peisagiștii sau orice domeniu ce aduce un aport prin spații verzi împreună cu arhitecții vin să pună umăr la umăr tot ce știu mai bine pentru sănătatea oamenilor.

Ca minim, proiectanții ar trebui să se asigure că parametrii direcți ai sănătății fizice (de exemplu calitatea aerului) ating un nivel care este considerat „suficient de bun” pentru a evita sănătatea proastă, fără a afecta designul arhitectural. Este important să proiectăm medii adaptabile. Acest lucru este deosebit de relevant în contextul schimbărilor demografice și al schimbărilor climatice, dar și al schimbărilor în muncă, stiluri de viață și disponibilitatea noilor tehnologii. Designul arhitectural este indicat să răspundă nevoilor, comportamentelor și cerințelor utilizatorilor, oferind utilizatorilor libertatea de alegere și control asupra mediului lor.

Cartier, casă, natură-sănătate!

Există o mare cantitate de cercetări legate de proiectarea cartierelor care susțin sănătatea și bunăstarea. Unele dintre caracteristicile de design care apar în mod constant sunt:

disponibilitatea unor spații verzi publice diverse, cu o bogăție de floră și faună (în proporție mai mare decât grădinile private), pentru joacă, exerciții, contemplare, socializare etc.) și peisaj trafic sau trafic redus pentru joacă, mâncare în aer liber etc.)
legătura dintre locuință și cartier, în special în scenariile unei mari densități urbane mediate de vegetație, atât pentru a oferi contact strâns cu natura, cât și pentru a oferi un grad de separare și intimitate, la care se adaugă mobilierul stradal conceput ergonomic
o priveliște bună asupra cartierului și naturii prin ferestrele casei (de recomandat să fie joase și să se poată deschide larg) direct asociată cu beneficii psihologice și interacțiunea socială.

Pe măsură ce ducem un stil de viață din ce în ce mai sedentar, încurajarea unui nivel modest de activitate devine importantă pentru a îmbunătăți sănătatea cardiacă, a contracara obezitatea și a menține condiția generală. Nivelul de activitate recomandat este de cel puțin 30 de minute de exerciții fizice moderate în cinci sau mai multe zile pe săptămână, sau 20 de minute de activitate fizică viguroasă trei sau mai multe zile pe săptămână.

Hai să umplem cartierul nostru de clădiri proiectate responsabil, de spații verzi integrative, să ne mișcăm în aer liber aproape de unde locuim și muncim, să avem la fereastră arhitectura minunată alături de mult, mult verde.