Mai mult verde contra poluării?

Îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris de combatere a schimbărilor climatice ar putea salva aproximativ un milion de vieți pe an în întreaga lume până în 2050, numai prin reducerea poluării aerului. Cu acest gând în minte doar acțiunile fiecăruia dintre noi pot face o mare diferență!

Valoarea verdelui per sănătate crește simțitor pe măsură ce ne apropiem de efectele absolut devastatoare ale poluării pentru organism atât fizice cât… poate veți fi surprinși, chiar și psihice.

În condițiile în care în cele 15 țări care emit cele mai multe emisii de gaze cu efect de seră, se estimează că impactul poluării aerului asupra sănătății costă mai mult de 4% din PIB, adevăratul cost însă se simte în spitale și în plămânii noștri.

Soluția? Din ce în ce mai mult verde în preajma noastră, de la arbori la gazon măcar 50 m pătrați de persoană, acoperișuri vii pentru birouri dar și spitale și noi oamenii cu atitudinea potrivită. Da, e greu, dar nu imposibil!

Poluarea aerului și impactul asupra sănătății

Cantități mari de poluanți din aer pot aluneca pe lângă cei mai fideli apărători ai imunității organismului nostru, pătrunzând adânc în sistemul nostru respirator dar și circulator, dăunând plămâniilor, inimii și creierului.

Poluarea aerului este principalul factor de mediu asociat cu o multitudine de boli, inclusiv afecțiuni respiratorii, cum ar fi astmul și cancerul pulmonar; boli neurologice precum Alzheimer și boala Parkinson; o varietate de afecțiuni psihologice; și o mulțime de alte tulburări, inclusiv întreruperea creșterii fetale, autismul, retinopatia și greutatea mică la naștere.

Cu această multitudine de afecțiuni asociate cu poluarea aerului, multe studii au căutat să cuantifice impactul pe care poluarea aerului îl are asupra populației generale – o metodologie folosită de USEPA le cuantifică printre altele ca magnitudine a impactului anual:

• inflamație, efecte cardiace, scăderea capacității de funcționare a plămânilor, simptome respiratorii, atacuri de astm – milioane de oameni
• vizite la doctor, absența de la școală, zile de muncă pierdute, atacuri de cord, internări – zeci de mii
• decese – mii

Afectarea multisistemică a sănătății

Numai evaluările globale ale poluării aerului înconjurător sugerează pierderea a sute de milioane de ani de viață sănătoși, cel mai mare impact fiind observat în țările cu venituri mici și medii. Cu cât sunt mai expuși la poluarea aerului, cu atât este mai mare impactul asupra sănătății, în special asupra persoanelor cu afecțiuni cronice (cum ar fi astmul, boală pulmonară obstructivă cronică și bolile de inimă), precum și persoanele în vârstă, copiii și femeile însărcinate.

Poluarea aerului ne afectează:

• sănătatea oculară – un studiu amplu din Marea Britanie a constatat că chiar și creșterile mici ale poluării aerului sunt asociate cu degenerescența maculară legată de vârstă, care provoacă pierderea ireversibilă a vederii
• neurologic – un studiu din USC a examinat legătura dintre poluarea aerului și demență, acest studiu cu peste 2.000 de femei în vârstă sugerează că nu numai că expunerea la poluarea aerului contribuie la un risc mai mare de demență, dar îmbunătățirea calității aerului poate, de asemenea, încetini această accelerată îmbătrânire a creierului
• sănătatea pulmonară – pe lângă bolile clasice cunoscute, caracterizate prin simptome cum ar fi tuse, gură uscată și respirație șuierătoare, cercetările demonstrează, de asemenea, că particulele pot provoca moarte prematură la cei cu afecțiuni cardiace sau pulmonare existente
• sănătatea cardiovasculară – un studiu care a analizat 43 de milioane de oameni din 29 de orașe mari europene a constatat că pentru fiecare creștere cu 10 μg/m3 a PM 10, a existat o creștere asociată cu 0,76% a riscului de deces cardiovascular; în special, aceasta a fost o creștere asociată mult mai mare decât a fost observată pentru bolile respiratorii
• sănătatea sistemului digestiv – studiile au descoperit o asociere între expunerea la poluarea aerului și o mulțime de boli gastrointestinale, cum ar fi sindromul intestinului iritabil (IBS), boala inflamatorie a intestinului (IBD), apendicită și infecțiile intestinale la sugari
• sănătatea reproductivă – un studiu de la Harvard a analizat în mod specific femeile supuse fertilizării în vitro și a constatat că cele care locuiau mai aproape de drumurile principale aveau mai puține șanse de a avea implantare de embrioni cu succes, în comparație cu cele care trăiesc mai departe

Spații verzi contra poluării aerului

Anual, OMS estimează că milioane de decese sunt cauzate de efectele poluării aerului, în principal din cauza bolilor netransmisibile. Cu toate acestea, în ciuda unor îmbunătățiri ale calității aerului în ultimele trei decenii, milioane de oameni continuă să moară prematur, afectând adesea cele mai vulnerabile și marginalizate populații.

În 2019, peste 90% din populația globală a trăit în zone în care concentrațiile de poluanți au depășit ghidul OMS pentru calitatea aerului. Țările cu îmbunătățiri puternice ale calității aerului determinate de politici ferme au înregistrat adesea o reducere marcată a poluării aerului, în timp ce scăderile din ultimii 30 de ani au fost mai puțin vizibile în regiunile cu o calitate deja bună a aerului.

Plantele absorb poluanții gazoși care se află deja în aer – dintre care majoritatea contribuie la poluarea aerului. Prin absorbția gazelor dăunătoare, plantele sunt apoi capabile să elibereze oxigen în atmosferă. Producerea de oxigen ajută la combaterea efectelor nocive ale poluării aerului. Având spații verzi în zonele urbanizate putem avea și aer de calitate superioară.

Dincolo de arbori, deja știm că 100 de mp de gazon natural asigură necesarul de oxigen pentru 2 persoane.

Zonele verzi urbane, în special copacii mari și verdeața de pe acoperișurile vii oferă umbră de lumina soarelui. Acest lucru, la rândul său, ajută la scăderea temperaturilor generale în interiorul unui oraș, ceea ce contribuie parțial la reducerea temperaturii globale a planetei dar și la reducerea poluării.

Fă rai din ce ai e o vorbă de luat în seamă, dar cum ar fi să mai adaugi la ce avem acum? Să protejezi mai mult, să plantezi mai mult, să contribui activ la plantarea arborilor în zonele urbane?

Militează pentru sănătate pe termen lung începând de la tine din curte și până la comunitatea, orașul, țara în care trăiești.

Sănătoși, înverzim România!